- reveni
- powrócić, wrócić
Słownik esperancko-polski. 2014.
Słownik esperancko-polski. 2014.
reveni — REVENÍ1, pers 3 reveneşte, vb. IV. (reg.) 1. intranz. şi refl. (Despre pământ, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. 2. refl. (Despre timp) A se răcori. – Din reavăn. Trimis de romac, 17.11.2008. Sursa: DEX 98 REVENÍ2, revín, vb. IV. intr … Dicționar Român
revenir — reveni revenir; retourner; ranimer; revivre, ressusciter > « M es pas mai dificile, segur, de reveni Jaque o Jan, que Nanoun o Babèu… » J. Roumanille. Si revenir : revenir à soi. Vos revèn d esclargir aqueu mistèri : il vous appartient il vous … Diccionari Personau e Evolutiu
incumba — INCUMBÁ, pers. 3 incúmbă, vb. I. intranz. (Despre sarcini, obligaţii) A se impune, a reveni cuiva. – Din fr. incomber, lat. incumbere. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 INCUMBÁ vb. v. reveni … Dicționar Român
revenire — REVENÍRE, reveniri, s.f. Acţiunea de a reveni2 şi rezultatul ei, întoarcere. – v. reveni. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 REVENÍRE s. 1. v. reîntoarcere. 2. v. întoarcere. 3. reapariţie. (revenire unui actor pe scenă.) 4.… … Dicționar Român
compensa — COMPENSÁ, compensez, vb. I. 1. tranz. A înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal în valoare); a completa, a înlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra. ♦ A îndrepta un rău printr un bine; a răsplăti în mod corespunzător; a… … Dicționar Român
cădea — CĂDEÁ, cad, vb. II. I. intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica. ♦ fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr,… … Dicționar Român
redeştepta — REDEŞTEPTÁ, redeştept, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) destepta, a (se) trezi din nou, a face să şi revină sau a şi reveni în fire, a readuce sau a reveni la viaţă. ♦ fig. A izbucni sau a face să izbucnească din nou, a (se) stârni din nou. 2.… … Dicționar Român
redresa — REDRESÁ, redresez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A aduce sau a reveni la poziţia, la funcţionarea etc. normală după o perturbaţie accidentală; a (se) îndrepta. ♦ fig. A aduce sau a reveni pe calea cea bună; a (se) înviora, a (se) reface. 2. tranz. A… … Dicționar Român
reversibil — REVERSÍBIL, Ă, reversibili, e, adj. 1. Care poate reveni, care poate fi adus sau întors înapoi. ♦ (jur.; despre bunuri) Care urmează să revină, în anumite cazuri, în posesia fostului proprietar. ♦ (Despre rente, pensii) Care, la moartea… … Dicționar Român
stabilitate — STABILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi stabil, solid, trainic; soliditate, statornicie; fermitate. ♦ Durabilitate, trăinicie. ♦ Faptul de a şi păstra locul, de a nu fi mişcat din loc; fixitate. ♦ spec. (fiz.) Proprietate a unui corp de a şi menţine… … Dicționar Român
alterna — ALTERNÁ, alternez, vb. I. intranz. şi tranz. 1. A reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale. 2. intranz. (Despre sunete) A se schimba prin… … Dicționar Român